Autonomiile Europei

În Europa anului 2020 există o multitudine de autonomii funcționale și o mulțime de mișcări pentru autonomie, în diferite forme și grade. Există și mișcări independentiste, dar suportul lor în rândul populației, cu 2 sau 3 excepții notabile, este foarte mic, spre modest. Haideți, să facem o trecere în revistă a acestora, poate mai înțeleg unii agitați, că autonomie, regionalizare, descentralizare nu înseamnă rupere, iredentism, separatism, independență…

Sigur, unii sunt analfabeți funcțional și nu vor înțelege diferența niciodată. Alții, știu diferența dar se fac că n-o văd, fiindcă le convine așa. Se trăiește foarte bine din naționalism și xenofobie…Dă bine la bobor și la voturi! Da, sigur, există și mișcări independentiste, dar sunt puține și cu șanse relativ mici de reușită(vezi Catalonia, Scoția, mai demult Țara Bascilor sau Irlanda de Nord).

1. Valonia-Belgia

Belgia este un stat federal, iar regiunea Valonă are autonomie de zeci de ani. Limbă oficială, cultură, identitate națională, tradiții, descentralizare economică și financiară, justiție. Nu vor independență.

2. Flandra-Belgia

Idem cu Valonia, doar că Noua Alianță a Flamanzilor militează pentru o Flandră independentă de Belgia.

3. Țara Galilor/Wales-UK

Au un statut autonom foarte larg în cadrul UK(principiul devoluției). Limba galeză este puternic promovată. Doar cca 25% dintre galezi doresc independență, la ora actuală.

4. Scoția-UK

Are un statut autonom foarte bine pus la punct(principiul devoluției). Cca 45% dintre scoțieni au votat da la ultimul referendum pentru independență. După Brexit, sondajele indică un procent de 60% pro rămânere în UE.

5. Bretania-Franța

Nu are autonomie teritorială, dar peste 25-30% dintre bretoni militează deschis pentru acest lucru. Cca 50% dintre locuitorii regiunii istorice se declară bretoni, cealaltă jumătate se declară francezi.

6. Bavaria-Germania

Germania e un stat federal, statul liber Bavaria având o largă autonomie în toate domeniile importante. cca 30-35% dintre bavarezi doresc independență față de Germania.

7. Sicilia și Sardinia, Italia

Au deja un statut de autonomie destul de larg. Mai multe mișcări regionale militează pentru independența celor două insule. Nu au prea mare suport public, mai ales în Sicilia.

8. Veneto, Lombardia, Italia

80% din populație dorește autonomia regiunilor respective, mai ales autonomie economică, dreptul de a-și stabili singure bugetul și investițiile. Nu există mișcări independentiste majore.

9. Tirolul de Sud, Italia

După 23 de ani de negocieri, regiunea, populată preponderent de germani(austrieci, de fapt) a obținut o largă autonomie teritorială. Cca 40% dintre germani vor realipirea la Austria.

10. Catalonia, Spania

Regiunea are o autonomie moderată, nu chiar ca și în cazul Țării Bascilor. S-au purtat numeroase negocieri pentru a sporire a acesteia, dar fără rezultate notabile. Cca 40-50% din populație ar dori independența față de Madrid.

11. Țara Bascilor, Spania

Autonomie largă, extinsă, obținută după zeci de ani de lupte și terorism. Mișcarea independentistă este detul de puternică, având rădăcini, încă din secolul al XIX-lea. Totuși, procentul independentiștilor este sub 50%

12. Corsica, Franța

Nu are statut autonom. Se militează pentru autonomie din anii șaizeci ai secolului trecut. În 2015, 24 dintre cele 51 de locuri ale parlementului regional corsican au fost ocupate de partidul autonomist.

13. Bornholm, Danemarca

O insulă care are un partid ce promovează autonomia teritorială. Nu are susținere mai mare de 20-25%.

14. Insulele Feroe, Danemarca

Au un statut autonom teritorial extins. Au și națională de fotbal. 60% din populație este pentru independență. În parlamentul feroez, 17 locuri din 33 sunt ocupate de partidele independentiste.

15. Moravia, Cehia

Deși, oficial, nu mai există din 1949, regiunea are o activă mișcare autonomistă extra parlamentară și este percepută ca o regiune separată de Boemia. Sute de mii de locuitori s-au declarat moravi, nu cehi, la ultimul recensământ.

16. Silezia, Polonia

Beneficiază de o regionalizare și o descentralizare reușite. O puternică mișcare autonomistă există de peste 20 de ani. Aproape 1.000.000 de locuitori se declară silezieni, nu polonezi. Autonomia are o puternică susținere(30-40% din populație), iar partidul autonomist a luat constant 5-10% din voturi.

17. Istria, Croația

Nu beneficiază de autonomie de niciun fel. Majoritatea locuitorilor doresc regionalizarea Croației și obținerea unei autonomii economice și financiare, ca și prezervarea specificului regional, cu tradiții de sute de ani. Ceva similar, începe să se contureze și pentru Dalmația.

18. Galicia, Spania

Are o autonomie parțială, din 1978-1981. Partidul naționalist are un supor de max. 10%. Se negociază o autonomie culturală și econonomică mai largă, cu guvernul spaniol.

19. Insulele Aland, Suedia

Autonomie extinsă, limba suedeză fiind, dealtfel, limbă oficială în Finlanda, deși e vorbită doar de max. 6% din populație. Finlanda este un exemplu de bune practici în domeniul protejării comunităților etnice. Acolo, legile votate se și aplică, nu ca pe la noi…

20. Elveția

Un stat federal exemplar, cu 3 mari comunități, germană, franceză și italiană, plus o comunitate mai mică, națională, cea rheto-romană. Un stat care are la bază democrația participativă, unde respectul pentru celelalte comunități este precizat clar începând cu Constituția statului. Pentru România, la nivelul actual de educație al populației, sistemul elevețian este o utopie…

21. Irlanda de Nord/Ulster

Posedă o largă autonomie(principiul devoluției). Mișcarea naționalistă, care militează pentru unirea cu Republica Irlanda este foarte puternică(30-40% din populație).

22. Alsacia, Franța

Nu are autonomie de niciun fel, dar o mare parte a populației se consideră alsaciană, nu franceză. Se dorește o autonomie culturală și economică, care să poată păstra caracterul germanic al regiunii istorice…

23. Valle d’Aosta, Italia

O regiune cu autonomie sporită, un exemplu de cum trebuie să arate descentralizarea economică într-o țară civilizată.

24. Friuli-Veneția Giulia, Italia

O regiune cu o autonomie largă și funcțională. Un exemplu de reușită economică, alături de Tirolul de Sud.

25. Austria

Stat federal, dar autonomia landurilor este mai mică decât în Germania. Nu este cel mai bun exemplu de stat federal, fără doar și poate. Totuși, incomparabil peste ce avem în România, în privința descentralizării economice și financiare.

26. Vojvodina, Serbia

Autonomie limitată, provincie autonomă cu 6 limbi oficiale și cu o situație economic clar mai bună decât restul Serbiei. Coaliția aflată la guvernare cuprinde și partidele Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste)și Alianța Maghiarilor din Voivodina.

27. Găgăuzia, Moldova

O zonă cu statut special autonom, dedicat, în principal, prezervării minorității turcilor găgăuzi. E mult de discutat aici, poate cu altă ocazie. De Transnistria, la fel…Ca și despre Republica Sârbilor Bosniaci. Aceste regiuni, nu pot fi încadrate alături de autonomiile europene, din foarte multe motive.

Despre România și mișcările autonomiste și regionaliste de aici, într-un articol viitor.